Aseară l-am colindat şi l-am cunoscut pe Dan Puric decembrie 23, 2011

Da, aseară l-am colindat pe Dan Puric. Noi, o mână de tineri am fost şi i-am bătut în geam la 11 noaptea lui Dan Puric. Eram curios. Nu-l mai văzusem decât la televizor, oare şi în realitate va fi tot la fel de vertical, demn, sau ne va chema poliţia pe cap să alunge intruşii? Întrebând “primiţi colinda noastră?” ni s-a răspuns cu”primim!”, un “primim” cald şi entuziast totodată. Semn bun! Pare că Dan Puric este el însuşi, aşadar am pornit la colindat, după ce în prealabil ne-a primit în casa unde se afla cu soţia şi cu un pui de labrador mai entuziast decât noi toţi. Ne-a ascultat meditativ, căzut pe gânduri, nu plictisit, nuu în niciun caz ci vroia parcă să ajungă cu gândul în vremurile străvechi, la originile obiceiului de colindat.

Terminăm colinda, ne aşază la masa din living, aduce scaune pentru toţi, aduce palinca cea mai bună, vinul cel mai bun, rahat primit de la ambasadorul turciei, toate mâncărurile de post pe care le avea prin casă, turnându-ne emoţionat, tuturor în pahare şi rugându-ne să servim din toate cât mai mult. Aici deja am înţeles că ne aflăm pe mâini bune, aveam în faţă o gazdă care nu se comporta ca o vedetă ci… mai mult ca un cioban din vârf de munte căruia îi e cumplit de dor să primească vreun călător flămând. În continuare gazda noastră vru să ştie despre toţi cei ce l-au colindat cu ce se ocupă. Nu mai continui, cred că aţi prins puţin din atmosfera de ieri seară. Vă mărturisesc, eu nu o să uit acea atmosferă în care o “vedetă” aşa cum o percepeam noi, s-a transformat într-o gazdă ideală, într-un părinte ce şi-a strâns toţi feciorii la masa de crăciun. Am povestit am discutat, am râs, am cântat, am băut şi am întâmpinat iarna grea alături de un om, om aşa cum căuta Diogene odinioară în agora atenei. Am primit multe învăţături în acea seară de la omul Dan Puric, am înţeles că numai omul care este consecvent cu sine însuşi, omul care este acelaşi atât în faţa a milioane de oameni căt şi în preajma unor tineri necunoscuţi ce-i bat în geam la ore târzii, este cu adevărat om, şi se poate lăuda cu drept cuvânt că este cre.

Ne vom reîntâlni la anul! Multă sănătate fericire şi să vă ajute Dumnezeu domnule Puric, în speranţa că veţi citi aceste umile rânduri scrise despre dumneavoastră.